în lașitatea voastră

dacă te retragi în umbra sau lumina Euclidelor
voi deschide conflict în faţa degradării care te macină
motivul?
pornim de la ideea de a elimina un pretext al rătăciților
prea setoşi de pasul meu
dispuși curând să zacă în aceeaşi urmă
în laşitatea mea inutilă
am învăţat să tac
în geamătul acesta
am plătit tribut
cu disponibilitatea libertăţii mele

mişti frenetic şi iraţional din mâini

pe corpul meu s-a aşezat praful
îmi voi conforma limbajul plânsului
la voia sărutului tău bifurcat

tu stare de veghe şi grea mă strecori
printre umerii goi ai vicleşugului
le spui nebunilor să scrie de blonzi
prea buni şi prea sterpi
şerpii se aleg între ei pentru că
adevărul e un vrăjitor
şi doar el ştie să tacă

eu nu sunt Milphio şi regret
pentru că aveam curajul să-mi înşel oamenii

arătaţi lumii pietatea plină până crapă
de voi
cu voi

voi...

pentru că în naivitatea voastră
încă mai credeţi
că....
cineva o să vă răsplătească

în loc de rugă
ridicaţi o piatră deasupra capului
aruncaţi cu ea în mine
nu mai plănuiţi nebuniile posterităţii
cu portretul vostru