adevărul despre femeia chircită


m-am ghemuit lângă ocean
el venea și mă învelea cu spumă de val
oamenii nu au trecut să mă vadă
pentru că am uitat să-i privesc atunci când am căzut
am adormit în palma apei
uneori mai întind picioarele de partea țărmului
atunci când rănile uită vindecările

mai țin minte cum cădeam pe gânduri
pietrele purtau un dialog cu mugurii
unii râdeau
alții fugeau
pariam pe nebunie
iar tu mă acopereai mereu
spunând că e frig pe zăpadă
și alunecai pe zilele mele
ca și cum eram mireasa ta de o veșnicie
o Iliadă care duce în spinare un cuvânt
sau un sprijin cu iz de Sisif
o certitudine
sau o taină
a femeii chircite
ce-și doarme lângă ocean
resturi de vise

Postări populare de pe acest blog

demenții

mi-a rămas o noapte în gât

eu, așchie de nuc