voiaj

am întârziat puțin prin gura valurilor
minunea a venit cu scrisoarea ta
era nevoie să șterg pasiunea
să dau cuvintelor cu praf de lună
și-apoi să-ți amintesc legenda
dintr-un colț sănătos al timpului
în care ne imaginam
cum alunecă ziua de mâine
peste ochii tăi calzi


un parfum de trandafiri albi
mi-a intrat sub piele
acum nu mai plec
rămân chiar dacă nu mă întorc
pentru că niciodată nu am plecat toată

Postări populare de pe acest blog

demenții

mi-a rămas o noapte în gât

eu, așchie de nuc