un nimic


infinitul e un nimic
tu întrebi iar eu mă mir
de căscatul lui ilegal sau de corăbiile lui Columb
de valuri care nu le poartă nici măcar amintirea sau dorul
licuricii din cimitir or fi veseli sau triști
de ce ți-ar păsa de niște lumini care fugăresc cine știe de ce
pe crucile mute noaptea și plânse ziua?
ah, da, suntem buni de mâncat
doar pământul ți-o poate spune
ce gust de nisip om avea
ori cât de proști om fi să credem că suntem niște delicatețuri 
pe mesele regilor din lumea paralelă

infinitul e un nimic
la care naivii visează fericiți dând din aripi
niște gâze de-am fi nu am nesocoti
de ce fericirea nu durează
ca o filosofeală dată pe gratis în ziua mare la colțul străzii
îți spun: 
infinitul e acest pahar cu whiskey dat pe gât 
urmează altul de care nu dăm socoteală.

15 februarie 2017


Postări populare de pe acest blog

demenții

mi-a rămas o noapte în gât

huh, man