omule

omule
azi am căutat prin buzunare după tine
credeam că ești copacul cu rădăcinile afară
credeam că mă umplu de verde pe degete
dar am călcat pe un fir de iarbă cu rouă
și talpa mea s-a strecurat prin noroi
până să ajung la tine
nu știam că toamna a lăsat o scrisoare
în forma străinului m-am ascuns și azi
pe trupul femeii trecute de 40 de ani
s-au lipit amintirile
din tâmplă îi crește un fir de iarbă

omule
se zbate pământul a gol și a plin
nu-mi dă timpul răgazul să cresc un anotimp
și nici ție răbdarea de-a mă privi

Postări populare de pe acest blog

demenții

mi-a rămas o noapte în gât

eu, așchie de nuc