să nu taci

Să nu taci. Respiră alături de mine. Aerul acesta poartă culorile tale. În singurătatea mea te aud, te caut. Te găsesc în tot. Pe un fundal purificat dau deoparte nisipul şi la capătul unui efort, în mijlocul amputărilor, te veghez şi te aşez în mijlocul universului. Nu te alinia în faţa cuvintelor plânse, mi-ai spus. Zidul acesta îşi caută sprijinul în aşteptările mele.
Sunt mereu lângă tine. Să nu-ţi fie dor. Dorul tău se alintă cu dorurile mele. Nu mă aştepta. Nu plec niciodată.
Am rămas în colţul gurii tale. Poate am trăit cândva cu toate bucuriile universului si acum simt tristeţile lumii.
Trăieşte ca şi cum ai trăi în mine. Vom căpăta iar viaţă împreună.

Viaţa e oricum doar o simplă alergare prin moarte. Dacă tu eşti un munte de nisip, eu mă întind la poalele tale aşteptându-ţi căderea. Vom pieri împreună, tu încercând să găseşti pământul, eu înălţând căderile  tale.

Postări populare de pe acest blog

demenții

mi-a rămas o noapte în gât

huh, man