întoarcerea vikingilor

pe cine întrebi de grabă? 
femeia ta cu șolduri nu știu cum 
a spart insula-n patru
a dansat cu irlandezii până dimineața
și după 40 de ani s-a apucat să scrie poezie
zice că-l aude pe Joice în vis
îi reproșează ceva despre o față de masă
chestia asta i se trage din copilărie 
marele poet a fost prima oară mic
apoi s-a făcut mare dar el nu știa
iar tu vorbești sarcastic despre splendoarea Hebolei
când eu stau ghemuită de frig
pe toate urmele astea lăsate de vikingi
când eu le murmur în fiecare zi victoriile mari în bărci mici
dar lasă furtuna dintre noi doi pe-un bilet...

am furat Exeter pentru 500 de ani
doar așa să mă pierd de mine
într-un definitiv ocean

ce-ți pasă?

29 octombrie 2014

Postări populare de pe acest blog

demenții

mi-a rămas o noapte în gât

eu, așchie de nuc