eu, așchie de nuc

sângele a sărutat infernul
apoi s-a închinat munților în lumina lunii
plăceri și fericiri care pretutindeni zac
cu ochii lacomi, seci
în degete simțind 
cum pielea clandestin își caută o umbră
măcar puțin să moară
să tacă
atingerea lovea cu sete de păgân
ceva interior urla, visa

ademenea o foame
o foame de calvar pe limbă să nu stea
dorința e un joc?
o bursă?
un noroc?
da, un exces în viață cu moarte
tortură aplicată cu dragoste majoră
da, un anotimp sfârșit în doi
un zero înconjoară a cerc prin păr și foc
și iarba prea uscată clasifică avutul
o paralelă tu, o verticală eu

hai, pune-mă-n cenușa din păsări adunată
comerțul cu plăceri la piață să îl duci
să faci reclamă ăstei iubiri cu brum pe față
hai, pune-mă-ntr-o așchie de nuc să mă supun

8 martie 2011