răfuieli cu Cyrano modern
lacrimi de
iubire pe un amurg rănit de o părere. iubeşti ori nu iubeşti; îţi pare noaptea
o cunună și slugă-n devenire acel regat care ascunde un erou bătut de lună
plină. nu ai timp să cauți sfârşitul - misterul se află în urma trecătorilor. un
element din profeţie se încolăceşte de mijlocul femeii îndrăgostite.
dacă tu
iubeşti de departe, dovada te respinge. ce crezi atunci când crezi cu adevărat?
un soare pentru tine arde? un Colos te aşteaptă? nu vorbele-ţi sunt multe chiar
și atunci când taci? o simplă dovadă de înţelepciune vrei? nu te cred cum nu mă
crezi, chiar de înşiri un rând întreg de cărţi în poezii divine. atât mai văd:
pământ şi corp. unde sunt eu atunci când tu mă cauți? cine prinde Coroana? dacă
la picioarele scaunului tău de rege sunt șerpi, pământul face cale-ntoarsă și
doar oceanul va străbate în mințile trădătorilor. nu am crezut că te retragi;
nu vezi? - o pulbere fierbinte ţine corbul de aripi. aştept să te întorci în
acelaşi anotimp din care ai plecat. un Preot – jaguar te cunună: tu biet uman
de Cyrano cu plânsa lui Regină.
am obosit de
trait, îmi spui și o lacrimă ți se prelinge.
țipă după
ajutor în fiecare noapte, zidul după care somnul suspină ființe întruchipate. părul
blond adoarme pe aceeaşi carte cu
Cyrano. se năpusteşte asupra buzelor visate sângele, care din pernă curge. o
sabie mă taie. un cavaler ajunge cu masca pe sub scut.
Comentarii
Trimiteți un comentariu