visul

da, e o oră a visului veșnic
o noapte în care am descifrat un nume dintr-o necunoscută într-un radical
care se rostogolea de-a valma
în pătratul unui cerc
peste tot era furtună
frunzele îngălbeneau la picioarele mele
iar copacii creșteau în neștire
așa îmi plăcea să cred că plăngeau de fericire
și nu desfăceam noaptea să se facă zi
nu mă întrebam cât o fi ora
ci doar adunam tot ce-mi aducea furtuna
mulțumind cercului de promisiuni



Postări populare de pe acest blog

demenții

mi-a rămas o noapte în gât

huh, man