poezie


offff, zilele oricum se deșiră
și pământul acesta zici că se miră
atunci când după ziua întâi urmează ziua a doua
a vânturilor, ploilor, șantajelor, jurămintelor, crimelor, morților, viilor....
nu sta în mijlocul lor, zici
nu sta în tăcerea hibernală a cerului, zbier
că nu știm rostul zidului fără de umbră
și nici de caravane fără soț nu știm
că rezumatul criticii moderne ne lasă mediocri
că morții sunt urâți și eu te contrazic

... păi unde să desenezi gropile tale?
și unde să-ți ascunzi sarcasticele vise?
offf, cuvintele oricum se deșiră
și pământul acesta zici că se miră
unde am rămas?
spune-mi ceva limpede de ușor
spune-mi ceva vechi care seamănă a tine sau a mine
mi-e indiferent
ce spui?

Postări populare de pe acest blog

demenții

mi-a rămas o noapte în gât

huh, man