Fără cruce
Fără cruce omul îşi pierde orientarea. Sub greutatea crucilor adunate se îndoaie și universul; stelele cad, timpul adoarme beteag. Ce vrei să faci? Te întrebi dacă te poți lăsa de viață. Sângele îți urlă în urechi și gândurile par că sunt ale unui străin. Presimți că nu e bine. Poate că te înșeli. Ești un simplu muritor. Mutilezi conștient propria voinţă. Rămâi cu ochii închişi nu pentru revenire, ci pentru uitare.
Omenirea a fost invitată să-şi înfigă cuiele în trupul lui Hristos; să-şi topească forţa distructivă în oceanul iertării şi al vindecării.
Ce fel de om ești?
Ai vrea să poți spune că azi te îmbeți cu cel mai adânc ocean de iluzii. De ce nu? Timpul îl scurgi într-o apă. Pândești până și urmele.
Poți rămâne argintul care strălucește contra vântului.
Tu alegi.
Omenirea a fost invitată să-şi înfigă cuiele în trupul lui Hristos; să-şi topească forţa distructivă în oceanul iertării şi al vindecării.
Ce fel de om ești?
Ai vrea să poți spune că azi te îmbeți cu cel mai adânc ocean de iluzii. De ce nu? Timpul îl scurgi într-o apă. Pândești până și urmele.
Poți rămâne argintul care strălucește contra vântului.
Tu alegi.
Comentarii
Trimiteți un comentariu