nu plânge nimeni

lângă cizmele ofițerului Grig s-au așezat pantofii doamnei

niște pantofi de lac în culoarea macului

care plângeau lingvistic

doar râul Liffey din mijlocul Dublinului

poate să-ți spună adevărul și despre tihna pescarului

înainte de a aduna în pumnul lui noduros 

o margine de mal și un val

apoi a înghesuit o iarnă în spuma insulei

a plămădit-o în trifoi

și a rostit ultimele cuvinte de Sf. Patrick 

înainte de a da cu toiagul în pământ

nu mai plânge nimeni, man

că și amintirea are uitarea ei

iar pantofii de lac sunt halucinațiile adunate pe

blana mătăsoasă peste care s-au spart sticlele de whiskey

dincolo de fereastră s-au adunat vulpile 

șerpii se odihnesc pe fruntea ofițerului 

iar hienele mănâncă din mâna lui dreaptă