migrena


parcul ăla cu statuia lui Bernard Shaw este și-al pescarului meu. de pe strada lui Joice nu poți cumpăra bere. ironia sorții sau ghinionul morții? tu ai reținut sărutul de pe scara de incendiu, iar eu merg și acum cu un bolovan legat de picior.
capul devine rotund
mare și greu ca un bolovan înecăcios
mă strânge de gât 
apasă pe creier
încerc să mișc piciorul sau mâna
să mișc ceva din mine
dar capul devenea și mai rotund
greu că abia îl suportam
auzeam în el
adică în capul meu rotund și bolnăvicios
un singur gând
ăsta pe care-l scriu în acest moment
încercând să rămân lucidă și să mă conving că n-am înnebunit
mi-am văzut piciorul mic 
încercând să-l mișc
mi-a venit să vomit
singura scăpare erau scările
trebuia să-mi imaginez că le urc
că le cobor
frica de scări era totuși o salvare
am pus piciorul pe prima treaptă
și de atunci tot urc bolovanul acesta cu un singur gând
încercând să nu-mi ucid viața
crezând că-i o idee.

29 octombrie 2015


Postări populare de pe acest blog

demenții

mi-a rămas o noapte în gât

eu, așchie de nuc