femeia

femeia are un curaj teribil al misterului. nu-i atingi trupul dacă vrei să o iubești. nu-i atingi ochii dacă vrei să-i oferi un inel. femeia se dezbracă de ea oferindu-ți viață. iubești o viață, nu o femeie.

ea nu calcă niciodată pe frunzele uscate
și nici nu schimbă priviri cu pictura lui Grey
stă absolut într-o gară și respiră aerul de „sosiri” și „plecări”
pentru a avea puterea 
sau curajul de a trăi câteva minute fără el
cine e el? eh, ăsta e secretul iubirii
el e un pas, o aripă, un zbor, un tot acel poetic melancolic
și revoltător din sânge
el e acea viață pentru care ea s-a dezbrăcat și a devenit mister
el e ce ea nu poate înțelege
suferință și iubire


tu împarți problema în patru părți. ești demonstrativ și logic. te contrazic universal și te contrazic alegoric: nu tu ai propus curajul dezbrăcării, el există în cuvântul „femeie”, îi stă în sânge și în rațiune. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

ce tare mă strânge blana asta de lup

demenții

mi-a rămas o noapte în gât