să nu ne audă nimeni

tu ai o bigrafie eu am o idee

cuprinde mai multe gânduri pe care le uit

până găsesc ceva  să scriu

                    

tu ai dureri eu am decepții

de mici dimensiuni venite din cine știe a cui viață

tu spui că simți eu nu spun cum sunt

pentru că nu sunt așa de copil și nici atât de adult

sunt poate un altruist al culturii acestui secol haotizant 

în care războiul bate la porțile imperiilor

în care scriitorii presupun chestiuni viitoare

rămâne să pariem care moare primul

atârnându-și de suflet o pânză neagră

îți spun că după urmele noastre n-o să calce nimeni

și pustiul o va lua la sănătoasa

că uite vezi n-am înțeles nimic în ăștia 114 ani

decât poate un singur lucru

putem să gândim orice dacă nu ne aude nimeni