nu-mi veni moarte

tu ești un nebun după mine
iar eu uite cum car o găleată plină vârf
cu scrisori de dragoste pentru amanți
degetele au înghețat acum două ierni
iar ochiul stâng se zbate ca nebunu'
ce să faci cu revoltele?
păi la ce-ți trebuiesc toți oamenii ăștia pe cap
când nici măcar un gram de noroc nu ai
ura asta din belșug
a crescut precum un breton pe față
s-a făcut neagră și atrage naivii 
ca peștii în plasa Sfântului Petru
m-am luat după val
și-am ajuns la capătul lumii
nu am unde să mă duc și nici unde să privesc
depărtarea din urma mea s-a făcut un cerc
el rostogolește un ecou
parcă-mi aud vocea grea și groasă
prea bătrânsă să mă recunosc
urlând vorbe făcute deja scrum
”nu-mi veni, moarteeee...nu-mi veni, moarteeee”


Postări populare de pe acest blog

demenții

mi-a rămas o noapte în gât

eu, așchie de nuc