îmbătrânirea


hai puțin la lumină să-ți privesc îmbătrânirea
să cuprind în mine toate rândurile
în care ai scris bucuros despre tristețe
și-apoi să-ți spun unde erai când te căutai în mine

îți dorești sufletul meu?

știu filosofule 
știu că ai uitat să numeri pietrele din spinarea grecului orb
iubirea mea ți-a crescut pe tălpi
se-ntinde spre buze cu frunze ca de salcie
doar Handel îți mai poate povesti
cum spărgeam globuri de sticlă
cum urlam la depărtarea aia dinspre est
și cum mă prefăceam că pictez omuleți inteligenți

nu mai călca pe nisip cu tălpile goale
apa mă duce prea departe...prea



Postări populare de pe acest blog

demenții

mi-a rămas o noapte în gât

eu, așchie de nuc