îmbătrânirea

hai puțin la lumină să-ți privesc îmbătrânirea

să cuprind în mine toate rândurile

în care ai scris bucuros despre tristețe

și-apoi să-ți spun unde erai când te căutai în mine

îți dorești sufletul meu?

știu filosofule 

știu că ai uitat să numeri pietrele din spinarea grecului orb

iubirea mea ți-a crescut pe tălpi

se-ntinde spre buze cu frunze ca de salcie

doar Handel îți mai poate povesti

cum spărgeam globuri de sticlă

cum urlam la depărtarea aia dinspre est

și cum mă prefăceam că pictez omuleți inteligenți

nu mai călca pe nisip cu tălpile goale

apa mă duce prea departe...prea