ce-ndrumă acum prea mândră-ți față hâdă?

un drum fugar îmi șade la picioare
și-ar vrea să-i fiu un cap de viață
ca o părere scade paloarea dintre noi
mai stai o toamnă sau măcar cinci ploi
și pîn’ la urmă calea-i zguduită
de ochii ascunși și hoți printre cuvinte
de îmi vorbești iubirea stă cuminte
iar de îmi taci 
știu
aerul mă minte

eu sunt flămând în versu-mi fără viață
tu ești sătul de aur și verdeață
noroiul s-a uscat pe tălpi și fruntea-mi este ruptă
de întrebări și de mirări prea scumpe
ce-ndrumă acum prea mândră-ți față hâdă?
și prin ce gară truda-mi calcă strâmb?
e vina mea
desfrâul nu-l cunosc
în flăcări prada pare prea cuminte

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

ce tare mă strânge blana asta de lup

demenții

mi-a rămas o noapte în gât