cismarul

după-masă praful s-a pus deasupra 
cismarul priveşte fără concluzie proprie
doar un gând negativ clocoteşte încă
şi cică vremelnicia e filosofie
figurile oamenilor par de ceară
spinările coboară până în măduva cerului
o lumânare mai arde la rubrica de aduceri aminte
spre seară praful se ridică
cismarul închide ochii şi într-un oftat
îşi aduce aminte de ziua care vine
înfulecă o coajă de pâine
îşi leagă viaţa de pat
apoi adoarme spulberat de fericire

Postări populare de pe acest blog

demenții

mi-a rămas o noapte în gât

eu, așchie de nuc