beau un ceai, dar...

beau un ceai, dar nu merg mai departe

stai să-ți povestesc despre ultima rătăcire și cum am descifrat limbajul rechinilor de uscat

să-ți spun cu cine am băut coniac azi noapte în cel mai vechi pub din Dublin

și cum majoritatea minorităților vorbeau englezește

cu aere de măreți scriitori 

hm, dar ce-mi pasă mie?

am zis să-mi trăiesc viața cu adevărat

să-mi văd de iubirea mea și de bătrâna fântână în care toți aruncă orbește mulți cenți

ca să poată petrece o zi întreagă cu zâmbetul pe buze

cu fler de buni samariteni

hm, dar ce-ți pasă ție?

acum e rândul tău să descinzi din nacela morții

nu uita, mereu îți spuneam:

- hei, boys, smile! smile all day!

și tu beai mai mult coniac și mai puțină cafea

și tu fumai ascultând Chris Rea - Road to Hell 

până când se făcea zi și iar noapte și iar zi

hm, dar ce-mi pasă că norul tău e mai sus 

că ploile mele sunt mai reci

ce-mi pasă de cuțitele ruginite ale unora din culise

merg mai departe 

așa cum sunt și nu-mi ești

așa cum vreau și nu vrei

pentru că țin la iubirea asta de viață nebună și mută 

mai mult decât poate duce Sisif în tot mitul lui

hai să bem ceaiul acela, dar nu merg mai departe