ducă-se pustiului

spui că aștepți revoluția
eu spun că e o glumă fără sens
orgă e viața și falsă-ți e vocea
și nimic din ce ai crezut că ai nu ai
tot ce ai pierdut s-a așezat pe spatele tău
ai devenit cocoșatul de la notre dame
holbând inconștient ochii în pământ
savurând loviturile fărădelegile le-accepți
te dai deoparte
masa pregătită de tine nu-ți mai aparține

afișul cu reclame te înjură printre dinți
la prezentarea noutăților din cultură
tu îți ești călăul
veni-va focul peste mâna ta
peste ziua în care ai râs ca un naiv
mă trag din încercările apoase
le întorc pe dos
și-apoi tac
da, e vorba de acea tăcere plânsă fără de urmași
fi pregătit
mândru-ți vis s-a prins de chipul pustiului