e careva p-aci?
cam
așa se întâmplă în fiecare zi: să crezi că azi e mai bine ca ieri și că mâine e
o zi în care nu te vei întreba nimic mai mult decât ce te-ai întrebat azi sau
ieri.
dar visele?
cum sunt și de ce sunt așa de urâte uneori și alea frumoase atât de scurte? oh,
dar stai liniștit că răspunsurile vin dacă le ceri și-apoi dacă le cauți de
substanță, ai să strâmbi din nas și-ai să găsești chichițe la fiecare: ba că
nu-i așa, ba că nu-i pe dincolo. ești om și-apoi nu te înțelegi tu, dar să te
înțeleagă și ăla de lângă tine. știu, da, da, știu că suntem sofisticați, dulci
și acri, blonzi și bruneți, scunzi și înalți, slabi și grași, tineri și
bătrâni...vezi? suntem simandicoși și prețioși. pretențioși. lucizi. invalizi
uneori în dreptate. în gândire? de ce să ne întrebăm asta? pornisem într-un loc
și ne-am trezit aiurea. parcă nu mai
eram noi. eram alții. alții erau noi. drumurile se zăpăciseră ori noi le
încurcaserăm? stai să mă trezesc, să stau în capul oaselor și să beau cana asta
de apă. ce vis! ce viață scurtă avusesem! hm, de unde să-ncep povestea? bine,
bine, dar să caut pe cineva s-o i-o spui. hei, e careva p-aci?
26 aprilie 2017
Comentarii
Trimiteți un comentariu